Blonda de la Poli

Ieri am avut parte de un maraton de 4 ore de desen fara pauza. Am in cap o varza, iar ieri abia imi mai tineam ochii deschisi si reuseam sa tin pasu' cu profa' in ultima ora. Plus ca nu dormisem cu o noapte inainte decat 3 ore, ca am stat sa termin de citit o carte (bine ca daca e vorba de citit pentru bac, mai bine dorm :)) ), iar la 5 m-am trezit, sa prind trenu' de la 6 si-oleaca. 

Bineinteles ca pe drum incolo am avut parte de o gramada de noi revelatii despre tot felu' de chestii, am si injurat bine cand mi s-a terminat bateria la mp3 player fix in miezu' unei melodii geniale si am analizat cu patos restul calatorilor, care mai de care mai special si interesant. 

Ba, imi place Timisoara. E misto. Ieri am cam batut jumatate din oras: de la gara pana la profa, de la profa pana habar n-am unde cu profa, de acolo pana in centru, din centru in complexu' studentesc si din complex inapoi la gara. Am avut parte si de fuga dupa ocuparea unui loc la casa de bilete, ca eu calatoream cel mai light, cu un ghiozdanel si tolba pentru desene a lui Robin Hood si m-am putut strecura rapid si usor prin multime. Se pare ca nu-s prea multi cei care se gandesc sa isi ia bilete din timp, mai ales in zilele in care se poate anticipa ca va fi full in gara. 

Anyway, va spuneam de maratonu' de desen :) Deci chestia e ca aproape am terminat materia pentru admitere, a bagat profa in mine ca intr-o gasca pentru taiat si acuma urmeaza unul din testele finale, adica tema pe ora urmatoare, care slava Domnului e abia peste 2 saptamani. "Abia" este un termen relativ aici, avand in vedere ca am tema tripla sau patrupla fata de cat ar fi de pe-o saptamana pe alta. Evident, tot ce am facut de ieri seara pana in momentul de fata a fost sa trasez axele ox,oy,oz pe un colt de foaie. 

La intoarcere acasa, mi-a fost dat sa imi capteze micutii receptori auditivi informatia ca o tipa pitzi, blondutza, cu un tricou roz si un telefon dragut cu un puf male male loz atarnat de el, vrea sa dea la Poli. Sper ca la departamentul de comunicare si nu la calculatoare.. . Sau poate ca aparentele doar insala, sa nu judecam oamenii dupa infatisare. Cine stie? Poate se va face un film nou dupa povestea ei: Blonda de la Poli. 

In fine, hai ca incerc sa ma urnesc din tastatura si sa m-apuc de desen, ca nu ma vad bine saptamanile care vin. 

Pupici loz!